Bine ați venit pe blogul meu, un fel de laborator digital pentru idei despre marketing, medicamente și introspecții de amator în șah.

Copilul colegului meu din internat poate să iasă la pensie înaintea mea

Filmul Liceenii a fost foarte fain și apreciat de public, mai ales prin autenticitatea narativului – dialogurile erau autentice, personajele aveau 75-80% autenticitate, ș.a.m.d. Doar că majoritatea personajelor au fost premianți și chiar și cei care nu au luat note mari, au sfârșit cu cariere importante în muzică, actorie, etc.

Este o mică întâmplare că am stat în internat în perioada liceului și viața mea acolo a depășit autenticitatea evenimentelor din Liceenii. Spre exemplu, pe la finalul clasei a 9-a, un coleg de cameră s-a îndrăgostit de o colegă de internat. În acea perioadă, clasele a 9-a și a 11-a mai stăteau la școală 3 săptămâni în iulie, deși profesorii nu mai aveau ce să ne învețe. Așa că noi stăteam la internat și mergeam să culegem cireșe la o fermă din apropiere. Controlul și viața în internat erau mult mai relaxate.

Și să revenim la povestea noastră de dragoste. Majoritatea celor care mai eram în internat ne ocupam serile pe la Grădina de Vară din centru (se rulau filme western cu cowboys) și la întoarcere săream gardul la vecini și furam cireșe – ocupații de adolescenți de 15-16 ani. În linie cu Liceenii, aveam colegul și colega îndrăgostiți (el în clasa a 9-a și ea în clasa a 10-a sau a 11-a – nu mai țin minte). Copii frumoși și isteți. Nu erau cei mai merituoși, dar nu aveau vreo problemă fundamentală și aveau toate perspectivele pozitive ale vieții în fața lor.

Ne-am revăzut în toamnă și “ea” era deja gravidă. A fost un mare scandal la școală, cu certuri între părinți, prelucrări la orele de dirigenție, cu procese, cu miștouri necruțătoare, cu presiune din partea tuturor și cu o mică tragedie pentru amândoi adolescenți. Mica noastră societate nu a știut să administreze corect această situație și le-a cam făcut praf viața celor doi. Mai mult, după 2 ani, situația s-a repetat și o colegă de 16 ani a rămas însărcinată și a renunțat la școală.

Mi-am amintit despre această întâmplare deoarece o simplă matematică îmi spune că băiatul (“ea” a născut un băiat după 9 luni) are acum 34 de ani și, dacă urmează cariera tatălui, va ieși la pensie cu 2-3 ani înainte să pot să ies eu la pensie (evident, tatăl este pensionar de vreo 5 ani). Cât de ciudată este această situație?

În altă ordine de idei, povestea cu mamele de 15-16-17 ani nu s-a schimbat foarte mult. Județul Mureș este în topul celor care au cele mai multe mame minore. Se pare că societatea nu a făcut mare lucru între timp și viața unora este distrusă.

Nu sunt convins că unii vor să iasă la pensie mai repede.